IENUPĂR SĂLBATIC

Ienupărul sălbatic în parfumuri evocă prospețimea aromatică a vegetației mereu verzi, cu o margine lemnoasă uscată și profunzime balsamică, rășinoasă. Numele așază ienupărul într-un peisaj de arbuști și aer liber. Nu definește o specie botanică separată sau un miros obligatoriu mai aspru decât nota obișnuită de ienupăr.

Poate contrasta cu lemnurile moi ori însoți note aromatice și verzi. Citricele îl pot lumina, iar un fundal lemnos poate accentua impresia vegetală. Sunt opțiuni de compoziție, nu o rețetă fixă. Numele nu precizează fructe, ace sau ramuri și nu certifică recoltarea sălbatică ori o regiune. Descrierea completă explică interpretarea; intensitatea și evoluția depind de întreaga formulă.