FÂN
Fânul în parfumuri îmbină caracterul dulce, ierbos, cu senzația caldă a ierburilor cosite și uscate. Dulceața este adesea descrisă ca asemănătoare cumarinei: un miros rotund de fân, înrudit cu o parte din aroma boabelor de tonka. Impresia de pajiște este mai moale decât prospețimea ascuțită a frunzelor verzi zdrobite. Unele extracte au și tonuri bogate; Eden Botanicals menționează o fațetă de dulceață de fructe în absolutul său.
Absolutul natural de fân se obține prin extracție cu solvenți. Foin coupé înseamnă fân cosit în franceză, nu o specie botanică. Nota poate fi interpretată și într-un acord; numele nu dovedește o anumită iarbă ori prezența extractului. Notele verzi, florale sau de tutun pot influența caracterul uscat ori plin al dulceaței ierboase.
